Descoperă

Izvoare sărate

Zona Parcului Natural Vânători Neamț este bogată în resurse subterane cu proprietăți special. Să pornim așadar, cu sau fără toiag în mână pe pantele anevoioase din ținut, să dăm curs istoriei, să descoperim izvoare și ape cu proprietăți tămăduitoare și să ne bucurăm de natură, exact așa cum a fost lasată de civilizațiile străvechi.

Unul din cele mai vechi izvoare de apă sărată este Slatina, pe versantul estic al Culmii Pleșului, deasupra satului Lunca, comuna Vânători Neamț, cu o atestare de peste 8000 de ani, considerat a fi cel mai vechi sit de exploatare a sării din Europa și chiar din lume. Izvorul Slatina a fost folosit nu doar de civilizațiile neoliticului, mai târziu fiind sursă de sare pentru prepararea și conservarea hranei pentru locuitorii din zonă, sursă de comerț și tratamente pentru diferite afecțiuni. Așadar, dacă vrei să afli povestea unui izvor vechi de peste 8000 de ani, ori îți dorești să iei acasă puțin din lichidul magic, acea picatură de slatină pentru bucate, sau pur și simplu vrei să te bucuri de priveliștea și aerul curat, nu ezita să ajungi în zonă.

Sursele sărate de la Oglinzi-Băi, ne dezvăluie izvorul de la Fântâna Corugea, utilizat încă din vechime, dovadă stând siturile de pe raza acestuia, frecventate în neo-eneolitic și epoca bronzului. În prezent, izvorul este foarte puțin utilizat, dar în trecut era o sursă de apă intens frecventată. Locuitorii din zonă spun că după cel de-al Doilea Război Mondial, oamenii satului mergeau cu carele pentru a se aproviziona cu apă sărată, iar exploatarea cea mai intensă era în perioada Crăciunului, când era nevoie de această saramură pentru conservarea cărnii. Fântâna se află la marginea pădurii, locul unde iarna, spun localnicii, vin animale sălbatice precum cerbi, căprioare sau mistreți. Pe de altă parte, în secolul al XIX-lea aceste surse de apă de la Oglinzi au fost captate și folosite în scop medicinal în cadrul Stațiunii balneare Oglinzi. De menționat este faptul că în apropierea acestor izvoare s-au găsit fragmente ceramice, fragmente de vas cu picior, cenușă sau diferite materiale arheologice.

Resurse de apă sărată găsim și la Bălțătești, locul unde datorită acestor izvoare a fost posibilă ridicarea unei stațiuni balneoclimaterice și de recuperare medicală. An de an vin aici turiști care fie au nevoie de tratamente medicale, fie vor să se bucure de liniștea și frumusețile naturii, să afle istoria locului pe unde altădată au trecut personalități culturale importante ca Garabet Ibrăileanu, acesta inspirându-se în romanul „Adela” de frumusețea Bălțăteștiului, ori Calistrat Hogaș și Mihail Sadoveanu, mărturie stând casele memoriale din regiune.

Documentele spun că zona era cunoscută încă din epoca bronzului, când de aici se extrăgea sarea, zona fiind bogată în așa numitele izvoare de slatină. Pe vremea utilizării izvoarelor de către principii Cantacuzini se spune că erau cunoscute trei izvoare de sare:Olga, Elena și Gheorghe, denumite după numele famiilor pe care le stăpâneau.

Încă de când cobori Pădurea Mare, dinspre Crăcăoani, Izvorul Văii Sărata te invită să-l descoperi străbătând a sa cărare tăinuită, iar alături de el satul Bălțătești se arată ca o înfățișare compactă, cu împrejurimi pline de istorie și pitoresc.

Dan Ciuca