La 15 kilometri de Cetatea Neamț, în localitatea Vânători-Neamț, se află un alt loc încărcat de istorie și de legendă, cum nu mai există altul în România. Mănăstirea Neamț este mai bătrână chiar decât domnia lui Ștefan cel Mare. Supranumită de unii „Ierusalimul ortodoxiei române”, mănăstirea este cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, cu rădăcini care merg în urmă, până în secolul XIV, pe vremea lui Petru I Mușat (1375-1391).
Actuala biserică din incinta mănăstirii a fost ctitorită de Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea. Este un adevărat monument arhitectural, artistic, dar impresionează și ca dimensiuni. Este printre cele mai deosebite construite de marele voievod. Când intrați în biserică puteți admira Icoana Maicii Domnului pictată în anul 665 pe teritoriul actualului Israel, icoană pe care domnitorul Alexandru cel Bun a primit-o în dar de la Împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul.
În Mănăstirea Neamț se află mormântul lui Ștefan Voievod, fiul lui Alexandru cel Mare.
Una din primele tipografii din țară a fost la Mănăstirea Neamț. Așezământul mai deține și o veche bibliotecă mănăstirească cu peste 18 mii de volume, având astfel o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești în perioada medievală.
Se spune că domnița Calypso, iubita de origine greacă a peotului Aleksandr Pușkin, a venit la mănăstirea Neamț. Aici și-a petrecut ultimii ani din viață, travestită în bărbat, din cauza faptului că femeile nu aveau voie să locuiască în mănăstire.
Pentru cei cu o putere de stăpânire mai dezvoltată, osoarul de sub biserica Ioan Bogoslovul poate fi pe lista obiectivelor vizitate. Aici, sunt păstrate craniile celor care au fost dezgropați după 7 ani de la moarte, după cum era tradiția în acest lăcaș în urmă cu câteva decenii.