EnglishRomanian

Strategia de dezvoltare durabilă a destinației de ecoturism Ținutul Zimbrului.

1 Analiza resurselor naturale, culturale, instituționale şi umane

a). Resurse naturale

Lipsa unei dezvoltări industriale masive sau a unor aglomerări urbane a reprezentat în timp un factor de menţinere a echilibrului natural. În decursul timpului, interacţiunea dintre om şi natură a păstrat neschimbat echilibrul ecosistemic, precum şi complexitatea ecologică. Tradiţia unui management forestier adecvat şi evitarea supraexploatării resurselor au avut de asemenea o importantă contribuţie. Modul tradițional de gospodărire a pădurilor a promovat speciile forestiere autohtone, regenerarea naturală, utilizarea resurselor de masă lemnoasă în limitele capacităţilor de susţinere a pădurii, tratarea distinctă a diferitelor tipuri de ecosisteme şi menţinerea funcţiilor protective ale pădurii.
În cadrul microregiunii Ţinutul Zimbrului, ce se suprapune în parte peste aria protejata Parcul Natural Vânători Neamţ, se întâlneşte o mare varietate de tipuri de păduri care alături de suprafeţele mici de pajişti, alcătuiesc un mozaic de ecosisteme dintre cele mai diverse. Datorită biodiversităţii specifice, Parcul Natural Vânători Neamţ a fost declarat sit de importanţă comunitară având codul ROSCI270 Vânători Neamţ şi arie de protecţie specială avifaunistică ROSPA107 Vânători Neamţ.
Principalele valori naturale ale zonei de referinţă sunt reprezentate de speciile şi habitatele de interes comunitar.
În zona de referinţă au fost identificate zone care păstrează intacte caracteristicile naturale şi în care pot fi surprinse aspecte floristice şi faunistice cu un caracter aparte. Aspectul forestier al zonei, cu suprafeţe predominant împădurite determină o anumită dinamică a proceselor, ce nu implică transformări majore în perioade scurte de timp. Pădurea reprezintă un element de stabilitate, intervenind benefic asupra solului, versanţilor, apei, microclimatului, asigurând un regim hidrologic relativ constant.
În afara ecosistemelor forestiere, zona de referinţă conţine şi alte habitate de mare importanţă: fâneţe, ecosisteme acvatice pe cursuri de apă sau ape stătătoare, ecosisteme aflate pe stâncării, caracteristice încadrării altitudinale şi geografice a zonei. Energia de relief mică cu pante domoale, culmi rotunjite, văi deschise acoperite de păduri nu au determinat procese geomorfologice de amploare mare şi imediată.
Ca parte componentă a lanţului carpatic şi subcarpatic, zona  evidenţiază o mare diversitate faunistică, constituind adăpost pentru numeroase mamifere, inclusiv carnivore mari: lup – Canis lupus, urs – Ursus arctos, râs – Lynx lynx. Prezenţa acestora indică, de asemenea, existenţa unui sistem stabil, neafectat de activităţile umane. Reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor taxonomice specifice asigură suport pentru evoluţia stabilă a ecosistemelor.
Elementele diversităţii biologice se regăsesc în cultura locală: embleme, măşti, case din lemn, draniţa, meşteşuguri specifice. Actualmente, parcul prezintă un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce în timp poate prezenta un potenţial pericol pentru biodiversitate. De asemenea, situaţia economică precară, precum şi permanenta nevoie de exploatare a resurselor naturale (legală sau ilegală) se constituie în factori de presiune asupra mediului.
Deşi din punct de vedere industrial zona nu se caracterizează printr-un nivel ridicat al emisiei de noxe, nu trebuie neglijat aspectul poluării cu deşeuri menajere, resturi provenind de la activitățile de exploatare/prelucrare a resurselor naturale sau deșeuri aruncate de turişti.
Apariţia unor modificări în regimul de proprietate şi nerespectarea unui regim silvic adecvat ar putea aduce mari prejudicii valorilor legate de biodiversitate ale ariei protejate, putând conduce la degradarea în timp a habitatelor. Fragmentarea suprafeţelor forestiere în perspectiva schimbării regimului de proprietate poate crea, de asemenea, discontinuităţi în conceptul unitar de abordare a managementului forestier.
Resursele naturale identificate în zona de referinţă, reprezentate în principal de speciile şi habitatele de interes comunitar sunt menţionate în Anexa nr.1.
Prezenţa marilor ierbivore sălbatice în cadrul ecosistemului forestier poate contribui la menţinerea unei compoziţii diversificate a pădurii, putând fi astfel create nişe ecologice noi pentru alte specii de nevertebrate, păsări, mamifere mici, din acest motiv marile ierbivore sălbatice fiind asimilate unor „specii-umbrelă”. Prin urmare, dincolo de scopul concret al programului de reintroducere, prezenţa acestor ierbivore în libertate, pe termen lung, constituie o garanţie pentru menţinerea biodiversităţii zonei. În atingerea acestui obiectiv, a fost  necesar să se ia în calcul toate aspectele de ordin ştiinţific, ecologic, social, economic şi cultural pe care aceste demersuri le implică.
În cadrul acestui obiectiv s-a debutat cu programul de reintroducere a zimbrului. Managementul zimbrului şi în mod particular acţiunea de reintroducere a acestei specii în libertate reprezintă un capitol cu semnificaţie şi importanţă aparte pentru activitatea desfăşurată de către Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ. Un aspect important ale programului de reintroducere a zimbrului este reprezintat de monitorizarea efectivului referitor la comportament, folosinţa habitatelor şi ecosistemelor, dinamica populaţiei, influenţa bolilor, relaţiile dintre speciile pradă şi prădător, relaţiile cu omul.
În paralel cu programul de reintroducere a zimbrului se doreste reintroducerea şi a altor specii de ierbivore mari specifice faunei carpatine, actualmente extincte în libertate. Condițiile specific zonei de referinţă, melanjul de habitate forestiere și praticole sunt propice reintroducerii cailor de sălbatici (reintrodusi cu succes în Carpaţii din Polonia) sau bovinelor asemănătoare bourului (Heck cattle, crescute în condiții de semilibertate în Europa de Vest).
O alta resursă naturală este reprezentată de izvoarele de apă sărată, cunoscute şi exploatate de cel puţin 200 de ani, fapt ce a dus, în timp, la infiinţarea a 2 staţiuni balneare: Staţiunea Oglinzi şi Staţiunea Bălţăteşti, descrise în Anexa 1.
În raza orașului Tîrgu Neamț se află izvorul Slatina, atestat ca fiind exploatarea de apă sărată cu cea mai mare continuitate din Europa (8,000 de ani). Apa acestui izvor este utilizată în zilele noastre, de un număr redus de localnici, în special pentru conservarea cărnii sau legumelor. Vestit este și  izvorul Puturosu, aflat în apropierea schitului Vovidenia. Se zice că apa acestui izvor a fost folosită și de voievodul Ștefan cel Mare pentru oblojirea rănii pe care o avea la picior încă din luptele de la Chilia. În  din anul 1856 Comitetul Sanitar din Iași, care avizase studierea tuturor apelor minerale cunoscute din Moldova, a delegat pe medicul Th. Stenner să analizeze aceste ape, de-a lungul timpului acestea au fost utilizate în scopuri terapeutice, de unde a căpătat și de numirea de Izvorul Tămăduirii.
O altă resursă naturală este reprezentată de zona denumită generic  “Râpa lui Coroi”,   delimitată de o culme abruptă de munte cu stânci golaşe şi mici peşteri, situată în apropierea Mânăstirii Sihla. Râpa se numeşte aşa din anul 1763, când s-a prăbuşit în această prăpastie un oarecare dregător din sfatul ţării, anume Ioan Coroi, la o vânătoare de cerbi. Chiar si parintele Cleopa (cel care a strabatut la pas toti muntii Moldovei) recunostea sfintenia locului si, cand intra in poiana lui Coroi, avea grija sa se descalte de opincile lui ciobanesti, emotionat ca picioarele lui calcau numai si numai pe oseminte de mari cuviosi.

b). Resurse spirituale si cultural-istorice

Zona de referinţă include o arie protejată în care valorile naturale se împletesc cu cele religioase şi cultural-istorice. În aceasta zonă se înregistrează o tradiţie monahală neîntreruptă de 600 de ani. Începând cu  „Marea Lavra” a ortodoxiei românesti, Mănăstirea Neamţ, au fost înfiinţate de-a lungul timpului o serie de mănăstiri şi schituri faimoase, locaşuri de credinţă şi cultură, monumente arhitectonice ce reflectă evoluţia arhitecturii religioase cu respectarea tradiţiei, dar şi cu încorporarea unor elemente de modernitate specifice perioadei în care au fost construite. Elementele reprezentative, caracteristice zonei sunt:
Din punct de vedere al moştenirii spirituale:
•    concentrare mare a locaşelor de cult ortodoxe, comparabilă cu cea existentă în situri precum Athos sau Meteora; cea mai importantă concentrare monastică din Muntii Carpaţi;
•    exemplificare a traiului monahal în zone forestiere;
•    mănăstirile şi schiturile ca  păstrătoare  ale traditiei ortodoxe;
•    toate mănăstirile şi schiturile din zona sunt „vii”, în ele desfăşurându-se o viaţă monahală activă, de asemenea se înregistrează un număr impresionant de pelerini;
•    mănăstirile sunt vizitate pe rute de pelerinaj;
•    mănăstirile au fost şi sunt în continuare focare de cultură, în interiorul acestora aflându-se biblioteci, case memoriale, opere de artă de mare importanţă pentru spiritualitatea romanească;
•    cele mai mari mănăstiri de maici din lumea ortodoxa, Varatec şi Agapia;
•    sate monastice de maici şi călugări, respectând reguli străvechi de comportare, convieţuire.
Din punct de vedere al moştenirii cultural-istorice:
•    Cetatea Neamţului reprezintă un punct de referinţă al istoriei noastre naţionale, fiind totodată şi o capodopera a constructiilor defensive specifice sec. XV.
•    Multitudine de muzee și casele memoriale (Sadoveanu, Vlahuță, Creangă, Micle, etc)
Resursele spirituale și cultural-istorice sunt descrise in Anexa nr. 2.

 

Descarca tot documentul aici: Strategia de dezvoltare durabilă a destinației de ecoturism Ținutul Zimbrului. 


You are donating to : Greennature Foundation

How much would you like to donate?
$10 $20 $30
Would you like to make regular donations? I would like to make donation(s)
How many times would you like this to recur? (including this payment) *
Name *
Last Name *
Email *
Phone
Address
Additional Note
paypalstripe
Loading...