EnglishRomanian

Muzeul de Istorie si Etnografie

Targu Neamt

Muzeul de Istorie si Etnografie

Clădirea în care funcționează Muzeul de Istorie și Etnografie Tîrgu Neamț este un monument de arhitectură și a fost construită între anii muzeul-de-istorie-etnografie-041852-1853. Începând cu data de 1 iunie 1853, aici a funcţionat Şcoala Domnească, iar apoi a devenit Şcoala Nr.1 Tîrgu Neamţ.Școala și-a început cursurile “în limba patriei”, sub denumirea de Școala Nr. 1 de băieți. Printre elevii săi s-au numărat marele povestitor Ion Creangă, filozoful Vasile Conta, Al. Lambrior și Nicolae Munteanu, devenit ulterior – sub numele de Nicodim Munteanu – patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar dascălii Isaia Teodorescu (Popa Duhu), Grigore Conta și Gheorghe Cosmovici s-au afirmat ca adevărați precursori ai pedagogiei moderne românești.

În curtea muzeului este amenajat parcul tematic “Țara lui Creangă”. Aici turiștii pot intra în atmosfera copilăriei scriitorului împreună cu personajele ce amintesc de nemuritoarele episoade din “Amintiri din copilărie”, cât și de poveștile “Punguța cu doi bani”, “Capra cu trei iezi”, sau de povestea omului leneş din “Prostia omenească”.

Oficial Muzeul a luat fiiță în 1957, funcționând într-o clădire de lângă parcul orașului. Acesta a avut la baza exponate ce proveneu din obiectele descoperite în urma cercetărilor arheologice desfașurate la Cetatea Neamț de către profesorii Ilie Milea și Dumitru Constantinescu, muzeul-de-istorie-etnografie-06începând cu anul 1939. Mult timp Muzeul din Tîrgu Neamț a fost considerat Muzeu al Cetății. Pentru a ajunge la forma sa actuală acesta a muzeul-de-istorie-etnografie-05trecut prin mai multe etape ce pleacă de la primă expoziţie muzeală din 1940, trece prin perioada în care din 1968 este reorganizat în clădirea fostului Sfat Popular Raional, iar în anul 1977 este transferat în actuala clădire. Forma actuală a expoziţiei a fost stabilită între anii 1986-1987, când expoziţia de bază a muzeului a fost reorganizată complet devenind Muzeul de Istorie şi Etnografie din Tîrgu Neamţ.

Secția de Istorie a Muzeului expune pe de o parte vestigii arheologice descoperite în arealul orașului Tîrgu Neamț ce dovedesc că aici a existat una din cele mai vechi așezări locuite din zona Moldovei, datând din neolitic și epoca bronzului și pe de altă parte exponate ce confirmă bogăţia istoriei sale medievale. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au muzeul-de-istorie-etnografie-07găsit în zona Băile Oglinzi (zona izvoarelor sărate), și anume ceramică ce datează din perioada culturii Starcevo-Criș (mileniul VI-V î.d.Hr.). Cultura aceasta a fost urmată de cultura Precucuteni (mileniu V-IV î.d.Hr.) și apoi de civilizația Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.). Aceste culturi au fost atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpești și Oglinzi. În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orășenesc, s-au descoperit, de muzeul-de-istorie-etnografie-08asemenea, urmele unei posibile cetăți dacice. Puternica Cetate Neamţ ce a străjuit Moldova în perioada medievală a reprezentat atât un punct de apărare pe harta ţ rii cât şi un cunoscut centru comercial. Astfel vestigiile descoperite în urma săpăturilor arheologice din Cetate arată o viaţă intensă ce oferă indicii despre dezvoltarea cetăţii şi a Moldovei în general.

 

Pentru o incursiune în lumea meşteşugurilor tradiţionale din zona Neamţului, “Muzeul de Istorie şi Etnografie” reprezintă un punct central. Aici, vor putea fi cunoscute instalaţii ţărăneşti, tehnicile şi instrumentele de lucru tradiţionale, portul popular din zonă precum şi textilele de interior specifice zonei etnografice Tîrgu Neamţ.

Într-un pavilion special amenajat sunt expuse o serie de instalaţii ţărăneşti, dintre care cele de prelucrare a fructelor şi seminţelor, a lemnului muzeul-de-istorie-etnografie-09şi a lânii, obiecte de patrimoniu autohton de mare valoare prin vechime şi stare de conservare.Costumul popular, confecţionat în mare parte în casă, este asemănător costumului din Moldova. Costumul femeiesc este compus din: muzeul-de-istorie-etnografie-10cămaşă (cămaşa dacică încreţită la gât), poale, catrinţă, bârneaţă, bundiţă. Costumul popular bărbătesc este compus din căciulă, cămaşă, fustă, bundiţă, brâu (chimir) și iţari (cioareci). Specifică Neamţului este casânca, fie neagră, fie înflorată. În unele sate se purta şi bariz (un batic înflorat) sau, în vechime, ştergare. În ceea ce priveşte încălţămintea, femeile purtau, ca şi barbaţii, opinci. Acestea erau confecţionate din piele de porc sau de vită şi se încălţau peste obiele (oghiele) sau peste ciorapi (colţuni) tricotaţi din lână.

 

You are donating to : Greennature Foundation

How much would you like to donate?
$10 $20 $30
Would you like to make regular donations? I would like to make donation(s)
How many times would you like this to recur? (including this payment) *
Name *
Last Name *
Email *
Phone
Address
Additional Note
paypalstripe
Loading...