EnglishRomanian

Manastirea Varatec

Manastirea Varatec

Scriitorul și teologul Gala Galaction a prezentat și el peisajul monahal de la Văratec. “Dacă mă gândesc la Varatec, îi văd turlele cum se ivesc peste livezi și peste holde, văd alături Filiorul, dealul rotund ca un arici și purtând pe el stejari în loc de țepi, văd căsuțele albe ca 2omătul risipite larg printre sutele de nuci și cireși, văd biserica Sf. Ioan, mormântul Veronicăi Micle (…) și de prin prejur dealuri de aluni și de mesteacăni, văi albite de romaniță, zidurile negre ale pădurilor de brad”.Primele urme monahale pe acest loc sunt legate de numele maicii Olimpiada, o maică de la Mănăstirea Durău, tunsă in monahism în Schitul Topolnița. Ea va fi sprijinită în demersul ei de Cuviosului Iosif, fondator și duhovnic al mănăstirii, care în ziua de 16 august 2008, de sărbătoarea hramului Bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, a fost canonizat. Ziduri masive din piatră închid o incintă unde se află Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (biserica principală), stăreția și clădirile administrative (aflate în clădirile de pe latura nordică a incintei) și Muzeul mănăstirii, unde fusese anterior Atelierul “Regina Maria” (aflat în clădirea de pe latura sudică). Incinta monahală este înconjurată de satul mănăstiresc, alcătuit din casele3 tradiționale țărănești, care se înșiră pe ulițe înguste, unde locuiesc maicile . Ansamblul Mănăstirii Văratec a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, fiind alcătuit din următoarele 5 obiective : Biserica “Adormirea Maicii Domnului” – datând de la începutul secolului al XIX-lea, Turnul clopotniță de poartă – datând din secolul al XIX-lea, Biserica “Sf. Ioan Botezătorul” – datând din 1844, cu adăugiri în jurul anului 1880, Biserica “Schimbarea la Față” – datând din 1847 și Chiliile – datând din secolele XIX-XX.

idirea bisericii de la Mănăstirea Văratec a fost terminată în anul 1812, dar abia în anul 1841 a fost sfinţită, dupa zugrăvirea ei cu pictură.

 

În anul 1839, domnul Mihail Sturza al Moldovei hotărăște ca Mănăstirea Văratec să fie independentă de celelalte mănăstiri și schituri din zonă, obștea de maici putând să se îngrijească și să hotărască independent cele de folos mănăstirii.Mai multe soții de boieri au donat moșii 6acestui așezământ monahal: logofeteasa Elencu Paladi, maica Elisabeta Balș, născută cu numele de Zoe Rosetti, și căsătorită cu logofătul Teodor Balș, și maica Safta Brâncoveanu (1778 – august, 1857). În fața bisericii se află statuia de bronz a Saftei Brâncoveanu, care a ctitorit o parte din cele de folos mănăstirii. Statuia a fost lucrată de sculptorul Ion Jalea, în anul 1935.Începând din anul 1962 se derulează importante lucrări de consolidare, restaurare și renovare atât la cele trei biserici, cât și la arhondaric și la unele clădiri din Mănăstirea Văratec.

În anul 1985 pe locul altarului fostei biserici de lemn a fost amenajat un bazin, pe locul Sfintei Mese fiind amplasată statuia unui înger ținând în brațe o cruce.

În diferite perioade, la Mănăstirea Văratec au viețuit mai mulți teologi și oameni de cultură. Printre aceștia sunt de menționat următorii: poeta Veronica Micle, protosinghelul Nicodim Măndiță, episcopul Partenie Ciopron, arhimandritul Bartolomeu Anania și academicianul Zoe Dumitrescu- Bușulenga.Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită din piatră de râu și cărămidă. Ea are un plan dreptunghiular,7 fără abside laterale și cu absida altarului semicirculară. Edificiul este susținut de patru contraforturi scunde. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu de ocnițe oarbe.Biserica are formă de navă, având pridvor, naos, pronaos și altar. Cele două turle ale acesteia sunt cilindrice, fiecare având câte un acoperiș în formă de clopot. Pridvorul bisericii are intrarea pe peretele sudic, fiind acoperit cu două calote sferice susținute de un singur arc longitudinal și de alte două arce laterale. Pronaosul și naosul sunt despărțite de un zid susținut de două coloane. Aceste două cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, în timp ce altarul prezintă un arc dublou spre apus, fiind boltit în sfert de sfera la răsărit.

În pronaos se află “Mormântul duhovnicului Iosif”, adormit în Domnul la data de 28 decembrie 1828. Acesta este primul duhovnic de la Mănăstirea Văratec. Lângă acesta se crede că au fost înmormantate și primele starețe ale mănăstirii: Olimpiada, Nazaria și Magdalena, însă mormintele acestora nu au fost încă descoperite. Sfântul Altar este despărțit de restul bisericii printr-o superbă catapeteasmă sculptată în lemn de tisa și poleita cu aur, lucrare cu o deosebită valoare artistică, executata de Constantin Zugravul, în anul 1816. Pictura bisericii a fost realizată în anul 1841, ea fiind refăcută în anul 1882, de pictorii T. Ioan și D. Iliescu.

 

Sub absida altarului se află un osuar unde au fost depuse osemintele maicilor din vechiul cimitir al mănăstirii. În afara bisericii, lângă zidul acesteia, se află mormintele unor maici mai de seamă din istoria mănăstirii: Evghenia Ștefănescu, Eufrosina Lazu, Eugenia Negri, iconoama Veniamina Pribagu, arhimandrita Veniamina Hermeziu și Ecaterina Balș, mama Saftei Brâncoveanu.

 

În anul 1960 s-a înființat în cadrul Mănăstirii Văratec, în clădirile de pe latura stângă, Colecția de artă veche bisericească de la Mănăstirea Văratec. Colecția conține un bogat patrimoniu de obiecte de cult şi icoane străvechi pictate în tempera pe lemn, datând din secolul al XV-lea 8și care îl înfățișează pe Sf. Nicolae sau pe Arhanghelii Mihail și Gavri,l aduse de la Mănăstirea Râșca – Fălticeni.Din secolul al XVI-lea, din zona Văleni – Neamț, datează o pereche de icoane împărătești înfățișând una pe Mântuitorul Iisus Hristos, iar cealaltă pe Maica Domnului cu Pruncul. Alături de acestea se adaugă și icoana „Schimbarea la Față” – toate icoanele sunt pictate în tempera pe lemn și ni se arată clasice în stilizarea lor bizantină. Din secolul al XVII-lea datează o serie de icoane de mici dimensiuni, care provin tot de la Văleni, dar și icoana „Maica Domnului Dolorosa”, lucrata în tempera de zugravul Eftimie.

 

De la schitul Topolița provin icoanele ce înfățișează Mântuitorul și Maica Domnului, pictate de ieromonahul Tiufan în anul 1697. Impresionante sunt si celelalte icoane ale Maici Domnului expuse aici: una din sec. Al XVI-lea, ce înfățișează pe Fecioara cu Pruncul în partea dreaptă, alta din sec. al XVII-lea tot cu Pruncul pe dreapta, donată în anul 1661, apoi o icoană a Maicii.

 

Domnului cu Pruncul sugând pe partea dreaptă, o icoana datând din 1779 de la Războieni și o icoană înfățișând pe Maica Domnului cu pruncul între îngeri, pictată de Nicolae Grigorescu în anul 1859.

You are donating to : Greennature Foundation

How much would you like to donate?
$10 $20 $30
Would you like to make regular donations? I would like to make donation(s)
How many times would you like this to recur? (including this payment) *
Name *
Last Name *
Email *
Phone
Address
Additional Note
paypalstripe
Loading...