EnglishRomanian

Manastirea Agapia

Manastirea Agapia

“…Din câte biserici avem în țară, nici una nu închide o așa de aleasă comoară artistică, atâta bogăție de viață cerească, exprimată așa de frumos, așa de curat și cu atâta putere” (Alexandru Vlahuță, 1910).

Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate monumente din această parte a ţării, fiind situat la 9 km faţă de Tîrgu Neamţ. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.

2

Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț și este alcătuit din următoarele 7 obiective: Biserica „Sf. Voievozi” – datând din secolul al XVII-lea, Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” – datând din 1864, Biserica de lemn „Sf. Ioan Bogoslov” – datând din 1821, Chiliile – datând din secolele XIX-XX, Construcțiile din incintă – datând din secolele XIX-XX, Turnul clopotniță – datând din 1823, Bolnița de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – datând din 1780, La acestea se adaugă și Casa scriitorului Alexandru Vlahuță.

Istoria Mănăstirii Agapia este strâns legată de istoria schitului Agapia Veche, ctitorită de Cuviosul Agapie – numele de Agapie, în limba greacă, înseamnând “drag”, “dragoste” (faţă de aproape).

Prima mențiune documentară este atestată prin Hotarnica lui Ilieș Vodă din anul 1437, care delimitează moșia Mănăstirii Agapia de cea a Mănăstirii Neamț. Construcțiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viață lungă din cauza terenului şi, în jurul anului 1600, o parte dintre călugări sau mutat în vale, ridicând aici o mică biserică, iar în jurul ei se va dezvolta Mănăstirea Agapia de astăzi, pomenită sub numele de Agapia Nouă, Agapia din Vale sau Agapia Mare.1

Noua mănăstire a fost construită între 16 octombrie 1642 și 3 septembrie 1644 de către hatmanul Gavriil Coci – fratele domnitorului Vasile Lupu – și soția sa, cneaghina Liliana. Mănăstirea a fost sfințită la 12 septembrie 1647 de către Mitropolitul Varlaam Moțoc, în acest răstimp construinduse chiliile, ce formează incinta mănăstirii, iar la rasarit, clopotnița, construcție masivă din piatră de granit.

Mănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn de clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea ale Paraclisului „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Bisericani. Principalul element al complexului este Biserica 3„Sf. Voievozi”, care are plan triconc. Edificiul este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri de o grosime impresionantă. El are abside semicirculare, la care au fost adăugate ulterior un diaconicon la sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului. Biserica are fațade în stil neoclasic spoite cu var alb. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, doi în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a fost eliminat zidul de mare grosime, care separa pridvorul inițial de pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive.

Mănăstirea Agapia a fost locuită de călugări până în anul 1803, când prin hrisov domnesc ea devine obște de maici. Stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache. În jurul incintei există 140 de case vechi de 100 sau chiar 200 de ani, care au fost trecute pe lista monumentelor istorice.

Manastirea Agapia are un număr de aproximativ 340 de maici, dintre care aproape 100 de maici viețuiesc în obștea mănăstirii, iar celelate în satul monahal.

Unic în Moldova este și Seminarul Teologic Monahal “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, înființat în vremea patriarhului Iustinian Marina, de altfel singurul seminar de fete din zonă.

Cu prilejul renovării din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu între anii 1858 și 1861. Pictorul a folosit modele vii, alese cu multa grijă, pentru a realiza portretele sale și s-a inspirat pentru compoziții din marii meșteri ai Renașterii. Pentru Icoana Sfântului Gheorghe în picioare, de pe ușa stângă a altarului, s-a inspirat din sculptura lui Donatello din Florența, iar pentru a realiza pe proorocul 4Daniel, din stânga registrului de sus al tampei, și-a facut autoportretul. Trei tablouri reprezintă capodopera lui Grigorescu la Agapia: Intrarea în Ierusalim, portretul Sfântului Gheorghe de pe ușa altarului și Maica Domnului cu Iisus în brațe, tronând în nori, înconjurată de îngeri”. (C. Matasa, 1929).

Pe zidurile de nord și de sud ale naosului, în apropierea absidelor laterale, Nicolae Grigorescu a zugrăvit două portrete de mari proporții, cele ale Sfinților Teodor și Eustațiu, sfinți militari – unul roman și celălalt dac.

În cupola boltei naosului este pictat Iisus Pancocrator, tronând pe un curcubeu, care pune în valoare tricolorul românesc. O manieră picturală, cu pastă uleioasă îngroșată și linii sigure, a fost abordată pentru tablourile Apostolilor Petru, Andrei, Ioan și Pavel, de pe cilindrul bolții, între patru ferestre.

Din cele 29 de lucrări originale ce poarta semnătura lui Grigorescu se detașează icoana Maicii Domnului, inspirată de “Madona Sixtina” a lui Rafael, portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu și compoziția “Iisus pe Golgota”, daruită stareței Tavefta Ursache în semn de omagiu. În 7anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni.

În incinta mănăstirii se găsește un muzeu, care alături de tablouri ale marelui pictor, adăposteşte lucrări de artă medievală și religioasă, precum și o bibliotecă cu un patrimoniu de peste 12.000 de volume.

You are donating to : Greennature Foundation

How much would you like to donate?
$10 $20 $30
Would you like to make regular donations? I would like to make donation(s)
How many times would you like this to recur? (including this payment) *
Name *
Last Name *
Email *
Phone
Address
Additional Note
paypalstripe
Loading...