EnglishRomanian

Ecoturism in Tinutul Zimbrului

Screen Shot 2015-12-29 at 18.22.23

                     Ecoturism in “Tinutul Zimbrului”

Screen Shot 2015-12-29 at 18.22.23

 Implementat de către Asociația „Ținutul Zimbrului” și finanţat prin intermediul programului Green Entrepreneurship – Dezvoltarea Destinaţiilor de Ecoturism din România, un program comun al Romanian-American Foundation şi Fundaţia pentru Parteneriat, proiectul  își propune să aducă laolaltă administrațiile publice, meșterii populari, pensiunile, oamenii din microregiunea  Ținutul Zimbrului (suprapus peste Parcul Natural Vânători- Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Crăcăoani și Vânători) pentru promovarea zonei și dezvoltarea ecoturismului.

Zona Parcului Natural Vânători Neamţ (PNVNT) este una omogenă, caracterizată printr-o biodiversitate remarcabilă, recunoscută prin declararea sa ca sit Natura 2000, dar și prin trăsături culturale și spirituale de excepție: existența unui număr remarcabil de mănăstiri și schituri, prezența Cetătii Neamțului, a muzeelor și caselor memoriale legate de marii scriitori și artiști români. Prezența zimbrului în zonă, din 1969 în captivitate, din 2006 în semilibertate și din 2012 în libertate constituie un alt element de unicitate. Tradițiile nealterate, comunitățile locale distincte, dar unite prin spațiul geografic, istoric și cultural, prezența zimbrului, contribuie la evidențierea acestei microregiuni, cunoscută  drept ”Ținutul Zimbrului” (Bison Land). Denumirea microregiunii precum și logo-ul aferent constituie mărci înregistrate la OSIM începând din 27.06.2005 (certificatele de înregistrare 71311 și 98875). Actualmente, Administrația PNVNT, deținătoarea mărcilor, derulează procedura de reînnoire a certificatelor. Ca o dovadă a acceptării existenței microregiunii și a denumirii acesteia, în 28 mai 2013, 38 entități cu personalitate juridică din zona Parcului s-au constituit în Grupul de Acțiune Local ”Ținutul Zimbrilor”, al cărui scop principal este dezvoltarea durabilă a comunitatilor rurale din zona Parcului.

          PNVNT este al treilea cel mai vizitat Parc din România (după  P.N. Bucegi și Apuseni), începând cu 2009 este recunoscut ca European Destination of Excellence și membru al EDEN Network (runners-up). Infrastructura turistică a zonei este bine reprezentată, pe raza Parcului funcţionând numeroase pensiuni, majoritatea sunt localizate în zona punctelor mai importante din punct de vedere turistic (zona mănăstirilor). Facilităţile de cazare din zona Parcului au în general o capacitate mică, adresându-se familiilor sau grupurilor mici de turişti, existând şi obiective apte să găzduiască simultan câteva zeci de turişti.  Fiecare pensiune are propria sa modalitate de atragere a turiştilor,majoritatea  au şi restaurant, oferind mâncaruri tradiţionale moldoveneşti. O estimare sumară arată că în zonă sunt un număr de 53  pensiuni şi hoteluri  cu o capacitate de cazare de aprox. 1800 locuri, la care se adaugă aproximativ 500 locuri aflate la mănăstiri si 170 locuri in tabara Oglinzi. Nu există spații de campare amenajate, locurile popas sunt în număr de 20, realizate de către Administrația PNVNT, Primăria Vânători Neamț și Consiliul Județean Neamț. Pe cuprinsul PNVNT sunt marcate un număr de 9 trasee turistice, niciunul din acestea fiind omologat, există și un număr de 5 trasee educative, de mici dimensiuni, dispuse în principal în apropierea Centrului de Vizitare al PNVNT  și a Cetății Neamțului. Deși zona are un potențial deosebit legat de multitudinea și varietatea obiectivelor de interes, de accesibilitatea acestora, activitățile ecoturistice se practică doar sporadic, în principal datorită lipsei infrastructurii dedicate, serviciilor și interesului vizitatorilor, precum și a slabei promovări din acest punct de vedere.

Având caracteristicile necesare, implementarea de către Asociația de Ecoturism din România a proiectului Rețeaua națională de destinații de ecoturism – instrument de dezvoltare durabilă a deschis calea pentru abordarea microregiunii Ținutul Zimbrului ca pe o viitoare destinație ecoturistică.

Prin implementarea prezentului proiect microregiunea  Ținutul Zimbrului va beneficia de  managementul adecvat unei destinații ecoturistice, asigurat de o unitate de management,  delegată de către comunitate cu puterea de a coordona și implementa planurile acesteia. Se vor realiza primii pașii pentru ca microregiunea să beneficieze de infrastructura, produsele, serviciile și promovarea specifice unei destinații ecoturistice.  În general, proiectul  va atrage atenția asupra   ecoturismului, va dovedi utilitatea acestuia și va pune la dispoziția celor interesați  modele de start-up-uri.  Prin activitățile sale, proiectul își aduce contribuția la buna guvernare și dezvoltarea durabilă a zonei; modelul promovat, bazat pe independență și oportunitate, va conduce la schimbări de mentalitate și comportament în rândul factorilor implicați.

 Descrierea organizației aplicante

  Prezentarea organizaţiei

     Care este misiunea organizației (scop, obiective)

                ASOCIAŢIA “ŢINUTUL ZIMBRULUI” (ATZ)  este o organizaţie de drept privat, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, cu scop nepatrimonial, ce are drept scop principal promovarea dezvoltării durabile, prin dezvoltarea potenţialului ecoturistic și valorizarea comună a elementelor patrimoniului natural, cultural și spiritual specifice  Parcului Natural Vânători  Neamț și zonei limitrofe.

                Printre obiectivele majore ale organizaţiei se numără: promovarea dezvoltarii durabile prin utilizarea resurselor naturale, punerea în valoare a elementelor tradiţionale; obținerea și menținerea statutului oficial de desinație ecoturistică pentru zona ”Ținutul Zimbrului”; crearea unei rețele integrate de servicii de ecoturism de calitate; construirea unei identități vizuale a zonei și realizarea unei comunicări unitare și integrate către turiști; sprijinirea instituţiilor publice şi private în domeniul ecoturismului; promovarea ecoturismului, dar si a altor diferite forme de turism ce sprijină dezvoltarea durabilă a zonei  (cultural, de agrement, balnear, agroturism, de afaceri ş.a), etc.

  Prin specificul organizaţiei, grupurile ţintă vizate sunt factorii de decizie implicaţi în ecoturism şi protecţia mediului de la nivel local şi regional, comunităţile locale existente în interiorul sau limitrofe zonei Ţinutul Zimbrului, populaţia şcolară,  oprratori turism, turişti, etc.

      Istorie și experiență organizațională , proiecte derulate, principalele realizări și  rezultate obținute

      Organizaţia a fost constituită în cadrul Programului Green Entrepreneurship 2.0, Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism din România, în cadrul prefinanţării obţinute de Fundaţia Ecosilvex 2000 Piatra Neamţ pentru dezvoltarea viitoarei  destinaţii ecoturistice Ţinutul Zimbrului.  Asociaţia a primit personalitate juridică în cursul luni aprilie 2015.

Membri ai Asociaţiei Ţinutul Zimbrului au activat în diferite grupuri de lucru la nivel naţional sau internaţional sau au participat în diferite unităţi de implementare a proiectelor printre care  4 proiecte POS Mediu -beneficiar fiind Parcul Natural Vânători Neamţ (2 proiecte), Primăria Vânători Neamţ (1), Asociaţia Ecologică Prietenii Pădurii Bălţăteşti (1).

      Programele curente ale organizației

      În prezent, organizaţia este implicată în obținerea statutului de destinaţie ecoturistică pentru microregiunea Ţinutul Zimbrului și dezvoltarea ulterioară a acesteia, în principal în cadrul Programului Entrepreneurship 2.0, Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism din România.

   Planul de dezvoltare durabilă a destinației de ecoturism. 

   Analiza resurselor naturale, culturale, instituționale şi umane

a. Resurse naturale

Lipsa unei dezvoltări industriale masive sau a unor aglomerări urbane a reprezentat în timp un factor de menţinere a echilibrului natural. În decursul timpului, interacţiunea dintre om şi natură a păstrat neschimbat echilibrul ecosistemic, precum şi complexitatea ecologică. Tradiţia unui management forestier adecvat şi evitarea supraexploatării resurselor au avut de asemenea o importantă contribuţie. Modul tradițional de gospodărire a pădurilor a promovat speciile forestiere autohtone, regenerarea naturală, utilizarea resurselor de masă lemnoasă în limitele capacităţilor de susţinere a pădurii, tratarea distinctă a diferitelor tipuri de ecosisteme şi menţinerea funcţiilor protective ale pădurii.

În cadrul microregiunii Ţinutul Zimbrului, ce se suprapune în parte peste aria protejata Parcul Natural Vânători Neamţ, se întâlneşte o mare varietate de tipuri de păduri care alături de suprafeţele mici de pajişti, alcătuiesc un mozaic de ecosisteme dintre cele mai diverse. Datorită biodiversităţii specifice, Parcul Natural Vânători Neamţ a fost declarat sit de importanţă comunitară având codul ROSCI270 Vânători Neamţ şi arie de protecţie specială avifaunistică ROSPA107 Vânători Neamţ.

Principalele valori naturale ale zonei de referinţă sunt reprezentate de speciile şi habitatele de interes comunitar.

În zona de referinţă au fost identificate zone care păstrează intacte caracteristicile naturale şi în care pot fi surprinse aspecte floristice şi faunistice cu un caracter aparte. Aspectul forestier al zonei, cu suprafeţe predominant împădurite determină o anumită dinamică a proceselor, ce nu implică transformări majore în perioade scurte de timp. Pădurea reprezintă un element de stabilitate, intervenind benefic asupra solului, versanţilor, apei, microclimatului, asigurând un regim hidrologic relativ constant.

În afara ecosistemelor forestiere, zona de referinţă conţine şi alte habitate de mare importanţă: fâneţe, ecosisteme acvatice pe cursuri de apă sau ape stătătoare, ecosisteme aflate pe stâncării, caracteristice încadrării altitudinale şi geografice a zonei. Energia de relief mică cu pante domoale, culmi rotunjite, văi deschise acoperite de păduri nu au determinat procese geomorfologice de amploare mare şi imediată.

Ca parte componentă a lanţului carpatic şi subcarpatic, zona  evidenţiază o mare diversitate faunistică, constituind adăpost pentru numeroase mamifere, inclusiv carnivore mari: lup – Canis lupus, urs – Ursus arctos, râs – Lynx lynx. Prezenţa acestora indică, de asemenea, existenţa unui sistem stabil, neafectat de activităţile umane. Reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor taxonomice specifice asigură suport pentru evoluţia stabilă a ecosistemelor.

Elementele diversităţii biologice se regăsesc în cultura locală: embleme, măşti, case din lemn, draniţa, meşteşuguri specifice. Actualmente, parcul prezintă un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce în timp poate prezenta un potenţial pericol pentru biodiversitate. De asemenea, situaţia economică precară, precum şi permanenta nevoie de exploatare a resurselor naturale (legală sau ilegală) se constituie în factori de presiune asupra mediului.

Deşi din punct de vedere industrial zona nu se caracterizează printr-un nivel ridicat al emisiei de noxe, nu trebuie neglijat aspectul poluării cu deşeuri menajere, resturi provenind de la activitățile de exploatare/prelucrare a resurselor naturale sau deșeuri aruncate de turişti.

Apariţia unor modificări în regimul de proprietate şi nerespectarea unui regim silvic adecvat ar putea aduce mari prejudicii valorilor legate de biodiversitate ale ariei protejate, putând conduce la degradarea în timp a habitatelor. Fragmentarea suprafeţelor forestiere în perspectiva schimbării regimului de proprietate poate crea, de asemenea, discontinuităţi în conceptul unitar de abordare a managementului forestier.

Resursele naturale identificate în zona de referinţă, reprezentate în principal de speciile şi habitatele de interes comunitar sunt menţionate în Anexa nr.1.

Prezenţa marilor ierbivore sălbatice în cadrul ecosistemului forestier poate contribui la menţinerea unei compoziţii diversificate a pădurii, putând fi astfel create nişe ecologice noi pentru alte specii de nevertebrate, păsări, mamifere mici, din acest motiv marile ierbivore sălbatice fiind asimilate unor „specii-umbrelă”. Prin urmare, dincolo de scopul concret al programului de reintroducere, prezenţa acestor ierbivore în libertate, pe termen lung, constituie o garanţie pentru menţinerea biodiversităţii zonei. În atingerea acestui obiectiv, a fost  necesar să se ia în calcul toate aspectele de ordin ştiinţific, ecologic, social, economic şi cultural pe care aceste demersuri le implică.

În cadrul acestui obiectiv s-a debutat cu programul de reintroducere a zimbrului. Managementul zimbrului şi în mod particular acţiunea de reintroducere a acestei specii în libertate reprezintă un capitol cu semnificaţie şi importanţă aparte pentru activitatea desfăşurată de către Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ. Un aspect important ale programului de reintroducere a zimbrului este reprezintat de monitorizarea efectivului referitor la comportament, folosinţa habitatelor şi ecosistemelor, dinamica populaţiei, influenţa bolilor, relaţiile dintre speciile pradă şi prădător, relaţiile cu omul.

În paralel cu programul de reintroducere a zimbrului se doreste reintroducerea şi a altor specii de ierbivore mari specifice faunei carpatine, actualmente extincte în libertate. Condițiile specific zonei de referinţă, melanjul de habitate forestiere și praticole sunt propice reintroducerii cailor de sălbatici (reintrodusi cu succes în Carpaţii din Polonia) sau bovinelor asemănătoare bourului (Heck cattle, crescute în condiții de semilibertate în Europa de Vest).

O alta resursă naturală este reprezentată de izvoarele de apă sărată, cunoscute şi exploatate de cel puţin 200 de ani, fapt ce a dus, în timp, la infiinţarea a 2 staţiuni balneare: Staţiunea Oglinzi şi Staţiunea Bălţăteşti, descrise în Anexa 1.

În raza orașului Tîrgu Neamț se află izvorul Slatina, atestat ca fiind exploatarea de apă sărată cu cea mai mare continuitate din Europa (8,000 de ani). Apa acestui izvor este utilizată în zilele noastre, de un număr redus de localnici, în special pentru conservarea cărnii sau legumelor. Vestit este și  izvorul Puturosu, aflat în apropierea schitului Vovidenia. Se zice că apa acestui izvor a fost folosită și de voievodul Ștefan cel Mare pentru oblojirea rănii pe care o avea la picior încă din luptele de la Chilia. În  din anul 1856 Comitetul Sanitar din Iași, care avizase studierea tuturor apelor minerale cunoscute din Moldova, a delegat pe medicul Th. Stenner să analizeze aceste ape, de-a lungul timpului acestea au fost utilizate în scopuri terapeutice, de unde a căpătat și de numirea de Izvorul Tămăduirii.

O altă resursă naturală este reprezentată de zona denumită generic  “Râpa lui Coroi”,   delimitată de o culme abruptă de munte cu stânci golaşe şi mici peşteri, situată în apropierea Mânăstirii Sihla. Râpa se numeşte aşa din anul 1763, când s-a prăbuşit în această prăpastie un oarecare dregător din sfatul ţării, anume Ioan Coroi, la o vânătoare de cerbi. Chiar si parintele Cleopa (cel care a strabatut la pas toti muntii Moldovei) recunostea sfintenia locului si, cand intra in poiana lui Coroi, avea grija sa se descalte de opincile lui ciobanesti, emotionat ca picioarele lui calcau numai si numai pe oseminte de mari cuviosi.

b. Resurse spirituale si cultural-istorice

Zona de referinţă include o arie protejată în care valorile naturale se împletesc cu cele religioase şi cultural-istorice. În aceasta zonă se înregistrează o tradiţie monahală neîntreruptă de 600 de ani. Începând cu  „Marea Lavra” a ortodoxiei românesti, Mănăstirea Neamţ, au fost înfiinţate de-a lungul timpului o serie de mănăstiri şi schituri faimoase, locaşuri de credinţă şi cultură, monumente arhitectonice ce reflectă evoluţia arhitecturii religioase cu respectarea tradiţiei, dar şi cu încorporarea unor elemente de modernitate specifice perioadei în care au fost construite. Elementele reprezentative, caracteristice zonei sunt:

Din punct de vedere al moştenirii spirituale:

    • concentrare mare a locaşelor de cult ortodoxe, comparabilă cu cea existentă în situri precum Athos sau Meteora; cea mai importantă concentrare monastică din Muntii Carpaţi;
    • exemplificare a traiului monahal în zone forestiere;
    • mănăstirile şi schiturile ca  păstrătoare  ale traditiei ortodoxe;
    • toate mănăstirile şi schiturile din zona sunt „vii”, în ele desfăşurându-se o viaţă monahală activă, de asemenea se înregistrează un număr impresionant de pelerini;
    • mănăstirile sunt vizitate pe rute de pelerinaj;
    • mănăstirile au fost şi sunt în continuare focare de cultură, în interiorul acestora aflându-se biblioteci, case memoriale, opere de artă de mare importanţă pentru spiritualitatea romanească;
    • cele mai mari mănăstiri de maici din lumea ortodoxa, Varatec şi Agapia;
    • sate monastice de maici şi călugări, respectând reguli străvechi de comportare, convieţuire.

Din punct de vedere al moştenirii cultural-istorice:

    • Cetatea Neamţului reprezintă un punct de referinţă al istoriei noastre naţionale, fiind totodată şi o capodopera a constructiilor defensive specifice sec. XV.
    • Multitudine de muzee și casele memoriale (Sadoveanu, Vlahuță, Creangă, Micle, etc)

Resursele spirituale și cultural-istorice sunt descrise in Anexa nr. 2.

c. Resurse instituţionale

Administraţiile locale (Primăria Târgu Neamt, Primăria Vânători Neamţ, Primăria Crăcăoani, Primăria Agapia şi Primăria Băltăteşti) sunt parteneri tradiţionali în iniţiativele prind dezvoltarea durabilă şi conservarea biodiversităţii  în zona de referinţă (Ţinutul Zimbrului).

Parcul Natural Vânători Neamţ este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural (categoria V IUCN), destinată protejării moștenirii naturale, spirituale și culturale a zonei, cat şi încurajării turismului bazat pe aceste valori. Administrația PNVNT a implementat în perioada 1999 – 2015, diverse proiecte ce au vizat dezvoltare durabila si promovarea turismului în zona de referinţă.

Fundaţia Ecosilvex 2000 Piatra Neamţ, în perioada 2005 – 2015, a implementat proiecte finanţate prin Programul GEF SGP, Matra KAP, Matra KNIP, Spatii Verzi, Rufford, Fondul ONG, în nume propriu sau în parteneriat cu actorii locali, ce au vizat conservarea naturii, educaţia ecologică şi conştientizarea comunităţilor locale din Ţinutul Zimbrului.

Unul dintre cei mai importanți actori privind promovarea ecoturismului in zona este Asociaţia de Promovare Şi Dezvoltare Turistică Nemţeană Valea Ozanei (APDTN), un ONG constituit în anul 2013, ce are drept obiectiv promovarea si dezvoltarea potenţialului turistic, mestesugaresc traditional, cultural și natural al zonei ce se suprapune cu aria protejată.

Alţi actori relevanţi ce acţionează în zona de referinţă sunt: Asociaţia Pro Democraţia – Filiala Târgu Neamţ, Fundaţia Culturală Ion Creangă,  Fundația de Dezvoltare Locală Speranța Târgu Neamț, Asociația Sofiaman, Asociaţia Meşterilor Populari Târgu Neamţ, Asociația ECOMIL 2002, Asociația Ecoclub 20 Ozana cu o bogată activitate de parteneriat, în activități de dezvoltare durabilă în zona de referință a proiectului.

Analiză de marketing şi poziționare a destinației

Forme de turism practicabile în microregiune

Ca urmare a specificului geografic al acestei zone precum şi a resurselor turistice antropice existente, turismul, ca activitate economică, este dezvoltat şi are premise favorabile de dezvoltare în viitor. Formele de turism care se practică în prezent și au un potenţial ridicat de dezvoltare pe teritoriul destinatiei ecoturistice Tinutul Zimbrului sunt:

    • Ecoturismul  poate reprezenta un sector important în dinamica turismului local cu un potenţial maxim de dezvoltare, prin punerea în valoare a tradiţiilor, meşteşugurilor zonei, arhitecturii tradiţionale, a florei şi faunei. Se pot oferi o serie de programe turistice concentrate pe obiectivele culturale şi pe cele naturale existente pe raza parcului, cu durata de 1 sau 4 zile.
    • Turismul cultural – istoric. Această formă de turism se datorează faptului că se pot realiza vizite la obiective turistice precum: Cetatea Neamţului, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Muzeul Memorial “Ion Creangă”, Casa Memorială “Veronica Micle”, Casa Memorială “Alexandru Vlahuţă”, Muzeul Memorial “Mihail Sadoveanu” şi Casa “Nicolae Popa”.
    • Turismul religios, reprezintă un punct forte pentru această zonă datorită numeroaselor biserici şi mănăstiri de o mare valoare istorică, arhitecturală şi artistică, care se află aici: Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Sihla, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Catedrala “Adormirea Maicii Domnului”, etc.
    • Turismul sportiv şi de agrement – se pretează zonei datorită varietăţii tipurilor de sport care pot fi practicate. Zona este propice practicării sporturilor în orice anotimp, precum şi organizării de expediţii, drumeţii pe traseele descrise la capitolul anterior.
    • Turismul balnear – bazat pe existența apelor clorosodice și sulfuroase și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi.
    • Turismul științific – bazat pe flora și fauna existente, în special axat pe programul de reintroducere a zimbrului în libertate.

    Scenariu de viitor

Pentru a avea o proiecție pe viitor privind turismul în microregiune, trebuie să ținem cont de următoarele tendințe:

    1. 1. îmbătrânirea populației atât la nivel național cât și european

Acest segment de populație va avea disponibilități financiare și de timp mai mari urmînd a fi interesați de servicii personalizate care să implice mai mult confort și siguranță, de produse care să nu implice efort sporit gen birdwatching, fotografii în natură, excursii în zone.

2. turiștii vor fi mai experimentați

Aceștia vor avea o atitudine mai critică privind calitatea produselor și serviciilor oferite precum și asupra raportului calitate-preț.  Din punct de vedere al destinației, va trebui să:

ofere produse și servicii  de calitate, specifice care sa o autentifice ca destinație competitivă

să existe o ofertă variată, echilibrată de  activități turistice

  3. cerere pentru educație și conștientizare

Tendința se va manifesta la toate segmentele domeniile de interes fiind natura, cultura, istoria, spiritualitatea. Pentru a veni în întâmpinarea acestei tendințe e necesar ca:

să existe o  comunicare a informației mai bună,  mai creativă, mai educativă

să existe o abordare holistică pentru patrimoniul natural, cultural, spiritual

să fie puse la dispoziția turiștilor produse care să încurajeze învățarea autodidactă, descoperirea, conștientizarea

4. creșterea siguranței și securității

– destinația trebuie să fie percepută ca una sigură din toate punctele de vedere.

5. creșterea preocupării pentru sănătate și bunăstare

  destinatiile percepute ca nesănătoase vor fi respinse

  va crește solicitarea pentru accesibilizarea destinației – trasee interpretative, comodități etc.

– va crește cererea pentru   produsele “wellness and fitness”  precum plimbările, ciclismul, etc

6. valorizarea timpului liber

  necesitatea unor produse cu valoare adăugată

– produse care să ofere relaxare

– renunțarea la o singură vacanță lungă, în favoarea petrecerii unor vacanțe mai scurte dar mai multe

7. modificări ale stilului de viață

– cerere crescută pentru case de oaspeți, pensiuni, cazare rurală

– solicitări personalizate , dorindu-se unități de cazare mici- de familie, cabane, case restaurate, bungalow-uri, tabere safari-style

– cerere pentru produsele, conceptele, serviciile specifice destinatiei

– cerere pentru produse specializate axate pe hobby-uri sau interese (plante, birdwatching  sau photo safari).

– tendința ”întoarcere la origini”- vacanțe simple bazate pe drumeții, ciclism cazare în condiții rustice

8. utilizarea tehnologiei IT

– informații detaliate, bine structurate în mediul virtual, link-uri

  e-marketing,  folosirea rețelelor sociale

Pe baza analizei de mai sus, pentru microregiunea ”Ținutul Zimbrului” următoarele segmente de piață prezintă potențial în perioada următoare:

A) Ecoturismul

Ecoturistul poate fi descris ca fiind o persoană (Nistoreanu et al., 2003):

    • – cu studii peste medie, de obicei studii superioare;
    • – iubitoare de natură, cu un simţ dezvoltat al aventurii, interesată să cunoască lucruri noi despre cultura diferitelor zone sau despre mediul înconjurător şi să ia parte la experienţe inedite;
    • – sensibilă la problemele de mediu, sau cel puţin deschis spre implicare în protejarea naturii.
    • – vârsta medie între 35-54 ani, variind în funcţie de activităţile desfăşurate şi de alţi factori

cum ar fi costul călătoriei;

    • – cu o situaţie materială peste medie, ţinând cont de faptul că programele ecoturistice oferă o

satisfacţie mult mai mare decât cele ale turismului de masă, dar sunt de obicei mai costisitoare;

    • – cu o stare de sănătate bună, având capacitatea de a depune efort fizic. Odată cu creşterea

mediei de vârstă a populaţiei ce practică această formă de turism, scade cererea pentru activităţi solicitante şi creşte interesul pentru activităţi cum ar fi studiul naturii, observarea vieţii sălbatice;

    • – principalele motivaţii ale călătoriilor sunt: observarea peisajelor, observarea naturii sălbatice

şi realizarea de drumeţii.

Ecoturismul este destinat, în special, turiştilor cu un nivel al veniturilor mediu sau ridicat, cu o cultură orientată spre cunoaşterea naturii, care tind să practice un mod sănătos de viaţă. Putem spune că parte din actualii turiștii ce vizitează destinația au profilul unui ecoturist, prin urmare destinația prezintă un potențial ridicat din acest punct de vedere.

B) Turismul ecumenic

Datorită caracteristicilor zonei, cea mai mare parte a turiștilor actuali este atrasă de acest gen de turism.

C) Turismul educațional

Dorința acestora de învățare, de acumulare de noi cunoștințe și experiențe se potrivește foarte bine cu valențele naturale, culturale și spirituale ale zonei.

D) Turismul de tranzit/week-end

Acești turiști fie călătoresc spre alte destinații gen Maramureș, Bucovina, Ardeal etc, fie proveniența lor din zona geografică a Moldovei le permite desfășurarea călătoriei pe durata unui weekend. În ambele cazuri, turiștii sunt orientați spre obținerea de satisfacții rapide, ceea ce implică existența unui sistem de informare bine pus la punct, precum și a unei infrastructuri de vizitare și primire adaptată cerințelor acestora.

E) Turismul de familie

Terenul accesibil, obiectivele de interes ce pot satisface atât cerințele adulților cât și ale copiilor, fac din ”Ținutul Zimbrului” o destinație pentru turismul de familie .

F)Turismul de business

Datorită structurilor de cazare existente, a accesibilității zonei, precum și a variatelor posibilități de a petrece timpul liber, acest gen de turism este practicat- teambuilding-uri, workshop-uri, conferințe, simpozioane, etc.

G) Turism balnear

Se bazează în principal pe existența facilităților de tratament de la Bălțătești și pe refacerea stațiunii Oglinzi. Datorită specificului acestui gen de turism, perioada de ședere este mult mai mare decât în cazul celorlalte tipuri de turism practicate în zonă, turiștii sunt cu precădere pensionari.

H) Turism științific

Punerea în libertate a zimbrului oferă, din punct de vedere științific posibilitatea unică în România,  de a analiza, în general, efectele reintroducerii unui ierbivor de talie, în special cu referire la comportamentul și impactul zimbrului asupra habitatelor forestiere. De acest gen de turism sunt atrași cu precădere reprezentanții instituțiilor de învățământ superior, precum și iubitorii de natură.

You are donating to : Greennature Foundation

How much would you like to donate?
$10 $20 $30
Would you like to make regular donations? I would like to make donation(s)
How many times would you like this to recur? (including this payment) *
Name *
Last Name *
Email *
Phone
Address
Additional Note
paypalstripe
Loading...